Despre proiectul HiReach

“HiReach reprezintă o acțiune de cercetare și inovare (Research and Innovation Action - RIA), dispunând de finanțare din cadrul Programului Cadru European de Cercetare – Dezvoltare Horizon 2020.

HiReach este gândit în scopul dezvoltării de noi modele de afaceri și instrumente pentru îmbunătățirea accesibilității în zone prioritare selectate. HiReach se bazează pe potențiala grupare și armonizare a nevoilor și solicitărilor de transport (speciale, dispersate sau necoordonate/optimizate) provenite de la grupuri sociale vulnerabile, cu scopul de a favoriza o mobilitate având un grad mai mare de includere și participare.

Grupurile-țintă sociale și vulnerabile avute în vedere includ:

• Persoane cu grad de mobilitate redus permanent sau temporar;
• Copii și tineri;
• Vârstnici;
• Femei;
• Emigranți și minorități etnice;
• Persoane cu venituri mici și șomeri
• Persoane care locuiesc în zone rurale și defavorizate.

Proiectul HiReach  va întreprinde următoarele acțiuni:

• Investigarea modelelor de afacere viabile pentru dezvoltarea de servicii de mobilitate la scară mică, modulare și ușor reproductibile, la prețuri convenabile și/sau cu subvenții minime;
• Promovarea proceselor de inovare socială printr-o (micro)analiză aprofundată a posibilităților/atitudinii diferitelor grupuri sociale, precum și a implicării directe a acestora ca utilizatori-parteneri și deținători-parteneri ai soluțiilor propuse;
• Analiza și testarea unor soluții noi, bazate pe activitatea creativă a întreprinderilor de tip start-up și a întreprinzătorilor inovatori;
• Asigurarea de instrumente de tip open-source, de îndrumare și asistență pentru dezvoltatori, precum și a platformelor de testare pentru noi soluții de mobilitate cu nivel sporit de includere a diferitelor categorii sociale.

Activități locale în cadrul proiectului HiReach

Pentru fiecare studiu de caz local, faza de analiză a proiectului va include inițial o consultare publică a autorităților, operatorilor de transport, reprezentanților grupurilor de interes (de exemplu, persoane cu dizabilități, șomeri, copii și vârstnici, emigranți sau alte categorii de cetățeni vulnerabili sau marginalizați); se vor constitui grupuri de studiu; se vor realiza apoi analize aprofundate, interviuri cu specialiștii locali și organizații ale părților interesate.

Combinând studiile de caz și experiența acumulată în cadrul acestora și beneficiind de colaborarea rețelelor existente în zonele respective, proiectul HiReach va implementa o analiză la nivel micro, de exemplu de înțelegere a unor sub-grupuri sociale foarte specifice.

HiReach în Buzău

Municipiul Buzău este reședința județului Buzău, fiind așezat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României, în zona centrală a județului Buzău, pe malul drept al râului Buzău, la o altitudine de 101 m față de nivelul mării, având coordonatele 45°09" latitudine nordică și 25°5" longitudine estică. Localitățile învecinate sunt: la nord comunele Mărăcineni și Gura Câlnăului, la est comunele Vadu Pașii, Ciocârlia, și Scurtești, la sud-est comuna Gălbinași, la sud comunele Spătaru, Pogonele, Maxenu și Odaia Banului; la sud-vest comuna Ulmeni, la vest comuna Lipia și la nord-vest comuna Vernești.

Municipiul Buzău se află la confluența dintre drumul european E85, ce leagă sudul continentului cu zona de nord și drumul național ce unește Transilvania cu porturile dunărene și litoralul Mării Negre. Orașul Buzău este un important nod feroviar și rutier, fiind situat pe una din arterele feroviare de importanță europeană ale țării (magistrala 500: București - Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Suceava). Legăturile municipiului cu teritoriul său de influență se realizează prin următoarele drumuri care străbat teritoriul administrativ al municipiului Buzău și care în intravilan au rol de străzi: DN2 - E85 - Urziceni - Buzău - Râmnicu-Sărat; DN1B - Ploiești - Buzău (DN2); DN2B - Urziceni (DN2) - Buzău - Brăila; DN10 - Buzău (DN2) - Pogoanele; DJ 203 D - Buzău (DN2) - Pogoanele; DC 15 - Buzău - V. Pașii (DJ 203 K). Municipiul este un nod important de cale ferată pentru transportul de mărfuri și călători având asigurate legăturile cu toate zonele țării, prin linie dublă, electrificată (Buzău-București; Buzău-Brăila; Buzău-Suceava), iar în interiorul județului până la Nehoiu cu linie simplă. Transportul aerian este reprezentat prin aeroportul militar, amplasat în zona sud-vestică, pe care pot ateriza avioane sau elicoptere ale aviației sanitare.

Suprafața totală a municipiului Buzău este de 8.178,65 ha din care: suprafață extravilan - 3.458,65 ha și suprafață intravilan - 4.720  ha. Este al patrulea oraș ca mărime din Regiunea Sud-Est, după Constanța, Galați și Brăila și conform PATN -Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități - este municipiu de rang II, de importanță interjudețeană, cu rol de echilibru în sistemul administrativ județean. 

Municipiul Buzău reprezintă principalul centru socio-economic și industrial din Județul Buzău. La data de 1 ianuarie 2017, conform datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, municipiul avea o populație stabilă totală de 134.457 de locuitori. Se constată aceeași dinamică negativă de la nivelul județului/regiunii/țării, în sensul că la Recensământul populației și al locuințelor din anul 2002 numărul populației municipiului Buzău era de 148.839 locuitori, respectiv 140.875 locuitori la Recensământul populației și al locuințelor din anul 2011, mai mare cu 9,66%, respectiv 4,55% față de valoarea înregistrată în anul 2016.

În ceea ce privește tendințele demografice la nivelul municipiului, în perioada 2011-2017, conform datelor INS, se constată creșterea efectivelor de persoane vârstnice, în timp ce numărul copiilor și adulților este în continuă descreștere.

Activitatea economică a municipiului Buzău se bazează pe industrie și servicii, din care industria are o pondere de aproximativ 50%. În cadrul sectorului economic, un loc important este ocupat de sectorul comercial. În ceea ce privește numărul întreprinderilor care funcționau la sfârșitul anului 2016, acesta a fost de 8.416, densitatea întreprinderilor fiind de 62,6 unități/1.000 de locuitori. Activitățile economice sunt majoritar concentrate în sectorul terțiar – servicii, ocupând 81,5% din sectoarele economice, sectorul secundar – industrii și construcții – are o pondere de 18,4%, pe când restul de întreprinderi de 0,1% își desfășoară activitatea în sectorul primar – agricultură, silvicultura și pescuit.

Teritoriul vizat este situat în partea vestică a Municipiului Buzău, fiind alcătuit practic din două cartiere, respectiv: cartierul Nicolae Titulescu (parțial) și cartierul Simileasca. Ele sunt legate de zona centrală prin Str. Transilvaniei.

Aceste cartiere prezintă caracteristici comune din punct de vedere social, economic, infrastructură, servicii de bază și potențial de dezvoltare. Cartierul Nicolae Titulescu este un cartier vechi de case care s-a dezvoltat mai mult în zona estică (mai aproape de centru). Cartierul Simileasca beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică, concentrate în partea de sud-est (spre centrul orașului), aparținând următoarelor categorii: învățământ, culte, sport. În cele două cartiere trăiește aproximativ 10% din populația mun. Buzău, în general populație mai săracă.

În interiorul teritoriului menționat, a fost identificată o zonă care are caracteristicile specifice pentru a fi declarată zonă urbană marginalizată:

• Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu): peste 25%.
• Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală: 35%.
• Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ: peste 25%.
• Locuințe supraaglomerate: medie 14 mp.

Zona urbană marginalizată este delimitată de străzile: Aleea Grădinilor, Aleea Plopilor, Strada Transilvaniei și Strada Grădinilor.

Alte caracteristici socio-economice ale zonei urbane marginalizate (ZUM):

• Populația ZUM este alcătuită în proporție de 80% din rromi.
• Persoanele adulte care au absolvit maxim 8 clase reprezintă peste jumătate din totalul adulților în cazul ZUM-ului, acest procent foarte mare contribuind în mod negativ la nivelul redus de calificare al adulților, care se concretizează într-un nivel redus de ocupare, în dificultatea de a găsi și/sau a păstra un loc de muncă și, în cele din urmă, la nivel mic al veniturilor populației din zona respectivă.
• Numărul de copii (0 – 17 ani) raportat la totalul populației zonei este mult superior mediei la nivel de municipiu.
• Procent ridicat de persoane cu dizabilități sau boli cronice: 7,5%.
• Locuitorii zonei se confruntă cu o privațiune materială severă, dispunând de condiții de trai extrem de limitate datorită lipsei resurselor.

Probleme sesizate în ceea ce privește mobilitatea urbană:

• Transportul public este aproape și ajută în unele cazuri, dar prețul pe care trebuie să îl plătească pentru acest serviciu îi determină să îl folosească limitat.
• Lipsa străzilor asfaltate reprezintă una dintre problemele majore semnalate de locuitorii ZUM-ului. Cererea privind asfaltarea este una dominantă pentru locuitori, fiind semnalată ca un prim pas spre normalizare.